Definirea calitativa a oraselor mici si mijlocii

Orașele mici și mijlocii sunt elemente cheie în coeziunea teritorială deoarece acest concept  se bazează pe dezvoltarea policentrică ce presupune existența și funcționarea orașelor mici și mijlocii, nu doar a marilor aglomerații urbane.

Aceste orașe constituie nodurile principale ale structurii teritoriului, atât la scară regională cât și națională. Prin politicile de cooperare teritorială se accentuează rolul orașelor mici și mijlocii și implicit se întărește coeziunea teritorială. Dintre aceste politici,  poate cele mai importante sunt cele de cooperare transfrontalieră, dezvoltarea rurală, politici de protecție a mediului, de limitare a expansiunii urbane.

Una dintre cele mai vechi definiții ale orașului din literatura de specialitate românească este cea dată de Simion Mehedinţi ”grupări de clădiri şi de oameni, provocate de circumstanţe regionale în legătură cu circulaţia mărfurilor  şi a oamenilor”.[1] O altă definiție este dată în Dictitonarul limbii române moderne (1958) ”așezare omenească importantă, care constituie un centru adiministrativ, industrial, comercial politic şi cultural” .I. Ianoș (1987) consideră orașul ca ”un sistem termodinamic şi informaţional optimal deschis” [2]. Prin această definiție autorul înțelege orașul ca un sistem parțial dechis ce are resurse şi mecanisme îndeajuns pentru a-i asigura o funcţionare temporară cu puţine fluxuri de intrate.

            Delimitarea categoriilor de orașe este realizată în ”Geografia României - Geografia umană şi economică”, Vol. II[3]. Astfel,orașele mici sunt considerate cele cu până în 20 000 de locuitori, orașele mijlocii cele care au între 20 000 şi 100 000 de locuitori, iar orașele mari cele cu peste 100 000 de locuitori.

În studiul Espon 1.4.4 ” The Role of Small and Medium-sized Towns” orașele mici și mijlocii sunt abordate din perspectiva cantitativă și calitativă.

            În definirea cantitativă criteriul principal  de delimitare a celor două categorii de orașe este numărul de locuitori. Acesta nu este raportat la numărul total al populației unei țări, ceea ce face ca acest criteriu de delimitare să nu fie foarte exact.  Un exemplu în acest caz este că un oraș mare din Franța ( cu mai mult de 50 000 de locuitori ) este considerat un oraș mediu în Spania sau Polonia.

---

[1]Citati  în teză doctorat ”Rolul orașelor mici în dezvoltarea intraregioanlă”, Ionuț Trincă,2011

[2]Citat  în teză doctorat ”Rolul orașelor mici în dezvoltarea intraregioanlă”, Ionuț Trincă,2011

[3] Citat  în teză doctorat ”Rolul orașelor mici în dezvoltarea intraregioanlă”, Ionuț Trincă,2011

Metoda de cercetare a rolului cultural al oraselor mici si mijlocii

Lucrarea iși propune să trateze un subiect complex, abordând situația actuală a orașelor mici și mijlocii din regiuni în care elementul cultural-etnografic este un element pregnant. Lucrarea urmărește să prezinte o serie de concepte, principii, metode și teorii referitoare la orașele mici și mijlocii și dezvoltarea bazată pe promovarea culturii.

Cercetarea este structurată în două componente. Prima parte cuprinde o fundamentare teoretică  prin care se dorește identificarea unor definiții și tipologii a orașelor mici și mijlocii și descrierea elementelor de patrimoniu cultural.

Partea a doua a lucrării constă într-o abordare descriptiv-analitică concretizată în studiul de caz al regiunii Nord Vest cu accent pe județul Maramureș. Vor fi analizate urmatoarele aspecte ale orașele mici și mijlocii: nivelul de echipare și dotare, accesibilitatea, poziționarea în raport cu sistemul de așezări regionale, evoluția demografică și economică,  infastructura turisitică, elementele de inters cultural din orașe și din zonele învecinate.

Aceste analize vor avea ca scop determinarea rolului orașelor precum și determinarea capacității lor de a deveni centre de sprijinire a dezvoltării culturale a regiunii. Orașele regiunii vor fi tratate la un nivel mai general, accentul fiind pus pe rolul orașelor din judeţul Maramureş.

Metodele utlizate în această lucrare sunt cercetarea documentară, analiza statisitică si multisectorială si descrierea.

În vederea atingerii obiectivelor propuse (atât cele teoretice cat și aplicațiile și studiile de caz) au fost consultate o serie de lucrări. Acestea pot fi grupate în următoarele categorii:

1.      Lucrări fundametale în domeiul geografiei urbane și al amenajării teritoriului

2.      Studii de specialitate - cu accentul pus pe studiile Espon

3.      Lucrări despre etnografie și  patrimoniu

4.      Articole publicate în domeniile vizate de lucrare

5.      Documentații de urbanism și amenajarea teritoriului

6.      Legislație specifică atât românească cât și la nivel european

7.      Rapoarte elaborate de instituții nationale sau internaționale în domeniul urbansimului și amenajării teritoriului

Întocmirea cercetării va porni de la realizarea unei baze teoretice care va trata problema orașelor mici și mijlocii în contextul dezvoltării regiunilor culturale. Se va realiza analiza aspectelor importante ale regiunii și rețelei de localități din regiunea Nord Vest și se va concretiza prin realizarea unui scenariu de dezvoltare. Analizele realizate vor fi bazate pe informațiile de pe site-ul Agenției de dezvoltare Nord-Vest, INNSE, BNR, Registrul Comerțului, etc.

Pentru elaborarea lucrării s-au parcurs următoarele etape:

• alegerea temei
• formularea obiectivelor și problematicii
• informarea documentara
• analizarea datelor obținute

Pierderea identitatii oraselor mici si mijlocii

O dată cu globalizarea ( stare a lucrurilor care face ca viata unor comunități și indivizi dintr-o parte a globului sa fie  influențată de decizii din cealaltă parte a globului conform lui Liviu Ianași) aceste localități  tind să iși piardă latura tradițională datorită înlocuirii obiceiurilor străvechi ( festivaluri, datini, etc.) cu cele împrumutate din occident. ”Numeroase oraşe europene sunt  expuse pericolului comercializării şi uniformizării culturale, care le distruge individualitatea şi identitatea”[1]

Un alt factor care duce la pierderea identității lor este tendința accentuată de depopulare, tendința de migrație a tinerilor către orașele mari precum și degradarea elementelor de patrimoniu din lipsa fondurilor și interesului local pentru revitalizarea și revalorificarea lor.

”oraşele mici sunt dezavantajate în competiţia cu oraşele mari şi sunt cele care sunt afectate din cauza pierderii forţei de muncă calificate, a populaţiei cu educaţie sau creşterea şomajului”[2]

Dezvoltarea laturii culturale a unei regiuni are implicații mari asupra economiei sale.” In special, o cultură diversă și vibrantă este un factor de localizare important pentru atragerea forței de muncă specializate și a industriilor creative.”[3] Dacă nu este realizată planificat, prin dezvoltarea laturii cultural-turistice se poate ajunge la  accentuarea disparitaților intraregionale.”Cultura și diversitatea reprezintă domenii cheie ale competenței orașului.”[4]

---

[1] Schema de dezvoltare a Spațiului Cumunitar (1999)

[2]I. Trincă  rezumat Teză de doctorat Rolul Oraşelor Mici În Dezvoltarea Intraregională, pag. 25 (2011)

[3] R. I. Popescu,  Provocari si solutii pentru dezvoltarea oraselor mici si mijlocii din Uniunea Europeana, pag. 60(2007)

[4] R. I. Popescu,  Provocari si solutii pentru dezvoltarea oraselor mici si mijlocii din Uniunea Europeana, pag. 60(2007)

In ce masura determina orasele mici si mijlocii dezvoltarea regionala

În majoritatea documentatiilor de amenajare și planificare a teritoriului  european se urmărește o dezvoltare a sistemelor de așezări bazată pe elemente de tip axe și noduri si pe dezvoltarea policentrică. Axele sunt reprezentate de infrastructurile de transport majore iar nodurile de centrele economice cu funcții specifice. Modelul de dezvolare al uniunii europene al lui R. Brunet- “Blue Banana” reprezintă un astfel de exemplu. În aceste documente se propun politici de sprijinire a cooperării între diverse orașe mici și mijlocii și cooperări de tip urba-rural în vederea consolidării poziției în teritoriu. La nivel de patrimoniu se sugerează inființarea de trasee culturale chiar și transanționale și la nivel european (”Drumul Renaşterii, Drumul Reformei şi al Contrareformei, Drumul Veneţian, Drumul Bizantin ,Drumul Otoman”[1] ), precum și măsuri locale de conservare și restaurarea  patrimoniului, “Amenajarea teritoriului trebuie să contribuie la conservarea şi respectarea memoriei tuturor naţionalităţilor şi grupurilor religioase, valorificând un patrimoniu cultural specific”^[2].

Lucrarea de față își propune să stabilească în ce masură orașele mici și mijlocii determină dezvoltarea regiunilor cu un patrimoniu bogat și care sunt elementele cheie care favorizează această dezvoltare. Prin studiul de caz se  dorește  determinarea  axelor  principale de dezvoltare și pricipalele noduri la nivelul regiunii culturale Nord-Vest, cu detalierea județului Maramureș. Studiul se va concretiza prin realizarea unui scenariu de dezvoltare pentru orașele mici și mijlocii din regiunea Nord –Vest, bazat pe principiile valorificării patrimoniului cultural,  dezvoltării policentrice și coeziunii teritoriale.

---

[1] Principii directoare pentru Dezvoltarea teritorială durabilă a Continentului European  pag 14

[2]Principii directoare pentru Dezvoltarea teritorială durabilă a Continentului European  pag 14