Funcţia
de locuire
Orașele
mici și mijlocii dispun de o calitate a vieții mai ridicată faţă de orașele
mari sau metropole deoarece ele reprezintă combinaţia ideală între un mod de
viață natural şi locuirea în mediul
urban. Aceste orașe, prin mărimea redusă reprezintă un echilibru între factorii
negativi și factorii pozitivi ai urbanizării.
Piaţă
a forţei de muncă
Reprezentând
centre economice locale, orașele mici și mijlocii oferă o concentrare mare a
forţei de muncă, ele oferind locuri de muncă atât pentru populația din orașul
respectiv cât și pentru populaţia din zona adiacentă.
- Institutională prin intermediul careia orașul este privit
ca un sistem social și care necesită intstituirea unui cod social și a
unor reguli
- Funcția de zonă construită ce reprezintă relaţia dintre oraș și
zona înconjurătoare
- Funcția de simbol prin care se dorește aboradarea
dimensiunii simbolice a orașului și a culturii urbane, ce creionează
imaginea orașului
- Funcția de productivitate ce abordează orașul ca un
loc sectorial- anumite servicii conectate la anumite sectoare de
activitate
Tagliaventi
(1999)[1],
afirmă că orașele mici și mijlocii sunt în căutarea unui nou mod de dezvoltare
și cu toate dificultățile financiare renașterea urbană este o adevărată opțiune. Aceasta presupune
reconstrucția, conservarea centrelor istorice ce vor genera mai departe noi
mici afaceri locale.
Orașele
mici și mijlocii au o puternică identitate istorică și funcții urbane bine
stabilite. Ele au tendința să își piardă
din caracterul tradițional, atât datorită construirii excesive, neglijării
valorilor istorice ale vechilor ansambluri urbane, dar și datorită pierderii
meșteșugurilor tradiționale. Toate acestea duc la o refuncționalizare a
orașului care va determina în timp
pierderea identității și valorii culturale. Pentru a împiedica acest
lucru sunt necesare strategii de dezvoltare pe termen lung.