Pozitia oraselor mici si mijlocii in Romania

În România orașele mici și mijlocii au o poziție relativ fragilă, fiind afectate în marea majoritate de probleme sociale, economice, de mediu, de infrastructură tehnică și edilitară. ”După o dezvoltare hipertrofică în cele peste cinci decenii de industrializare forțată, sensul evolutiv al sistemului urban românesc s-a schimbat radical, acesta intrând într-o perioadă de dezurbanizare, atât din punct de vedere demografic cât și calitativ, prin modificarea atributelor funcționale”[1]. Sursele principale care au generat aceste probleme sunt atât ridicarea la rang de oraș a localităților fără a asigura dotările necesare pentru o localitate urbană cât și restructurarea economică care a avut loc după anii 1990. ”Urbanizarea postcomunistă a avut mai mult valențe cantitative, exprimate mai mult prin mărirea numărului de orașe și prin creșterea populaței urbane ca o masură de contrabalansare a  migrației acesteia către rural, și mai puțin calitativă de creștere a standardelor de confort urban.”^[2] 

O dată cu globalizarea ( stare a lucrurilor care face ca viata unor comunități și indivizi dintr-o parte a globului sa fie  influențată de decizii din cealaltă parte a globului conform lui Liviu Ianași) aceste localități  tind să iși piardă latura tradițională datorită înlocuirii obiceiurilor străvechi ( festivaluri, datini, etc.) cu cele împrumutate din occident. ”Numeroase oraşe europene sunt  expuse pericolului comercializării şi uniformizării culturale, care le distruge individualitatea şi identitatea”[3] 

Un alt factor care duce la pierderea identității lor este tendința accentuată de depopulare, tendința de migrație a tinerilor către orașele mari precum și degradarea elementelor de patrimoniu din lipsa fondurilor și interesului local pentru revitalizarea și revalorificarea lor.

”oraşele mici sunt dezavantajate în competiţia cu oraşele mari şi sunt cele care sunt afectate din cauza pierderii forţei de muncă calificate, a populaţiei cu educaţie sau creşterea şomajului”[4] 

Dezvoltarea laturii culturale a unei regiuni are implicații mari asupra economiei sale.” In special, o cultură diversă și vibrantă este un factor de localizare important pentru atragerea forței de muncă specializate și a industriilor creative.”[5] Dacă nu este realizată planificat, prin dezvoltarea laturii cultural-turistice se poate ajunge la  accentuarea disparitaților intraregionale.”Cultura și diversitatea reprezintă domenii cheie ale competenței orașului.”[6]

---

[1] R.Sageata “Globalizare culturala si cultura globala, global si local în geografia culturala”, editura Universitara Pag.201

[2] R.Sageata “Globalizare culturala si cultura globala, global si local în geografia culturala”, editura Universitara Pag.205

[3] Schema de dezvoltare a Spațiului Cumunitar (1999)

[4]I. Trincă  rezumat Teză de doctorat Rolul Oraşelor Mici În Dezvoltarea Intraregională, pag. 25 (2011)

[5] R. I. Popescu,  Provocari si solutii pentru dezvoltarea oraselor mici si mijlocii din Uniunea Europeana, pag. 60(2007)

[6] R. I. Popescu,  Provocari si solutii pentru dezvoltarea oraselor mici si mijlocii din Uniunea Europeana, pag. 60(2007)